miercuri, 11 decembrie 2013

Opinia Publică despre Proiectul Roşia Montană şi Gazele de Şist


Subiectele Roşia Montană şi explorarea gazelor de şist au constituit teme controversate pe agenda publică a ultimelor luni. În aceeaşi interval de timp au fost publicate şi rezultatele unor sondaje de opinie care au stîrnit controverse în rîndurile specialiştilor.
Un prim astfel de sondaj al recent înfiinţatului institut Sociopol părea să acrediteze ideea potrivit căreia majoritatea românilor este de acord cu exploatarea de la Roşia Montană. După cum sublinia sociologul Marius Lazăr într-un comentariu (aici), principala problemă a acestui sondaj ţinea de modul partizan în care au fost interpretate rezultatele sale în presă. Pe scurt, în sondajul respectiv fuseseră incluse două întrebări care NU măsurau în mod direct acordul sau dezacordul intervievaţilor cu proiectul RM. Întrebarile erau: “Ce credeţi că ar trebui să facă autorităţile în cazul proiectului RM?” şi “Ce credeţi că vor face autorităţile în cazul proiectului RM?”” La prima întrebare, 68% dintre cei care au auzit de proiectul RM au spus că autorităţile ar trebui să promoveze acest proiect iar la a doua întrebare 78% dintre cei care au auzit de proiect au spus că autorităţile îl vor promova. Unele publicaţii (vezi aici şi aici) şi televiziuni de ştiri – voit sau din neştiinţă – au interpretat aceste răspunsuri drept susţinere populară directă şi necondiţionată a proiectului RM. (Notez faptul că sondajul Sociopol a fost realizat în luna august, înainte de debutul protestelor anti-RMGC din Bucureşti şi Cluj.) 



Un al doilea sondaj a fost realizat şi publicat recent de INSCOP, un institut de sondare a opiniei publice apropiat de “Adevărul” -- o publicaţie care are probleme financiare de supravieţuire dar îşi permite să comande sondaje de opinie publică.  În acest sondaj (vezi aici) au fost introduse întrebări care vizau sprijinul popular pentru explorarea şi exploatarea RESURSELOR NATURALE ale României. Şi în acest caz, peste 60% erau de acord cu exploatarea acestora. Rezultatele sondajului au fost interpretate drept sprijin majoritar pentru proiectul RM si gazele de şist. Evident, acest lucru reprezintă o extrapolare nepermisă întrucît în categoria “resurse naturale” intră şi petrol şi gaze (clasice) şi bauxită şi apă minerală, etc. Este de aşteptat ca majoritatea oamenilor să fie în favoarea exploatării unor astfel de resurse (dacă ele [mai] există). Acest lucru nu înseamnă, implicit, că toţi cei care sunt de acord cu exploatarea resurselor naturale ar fi de acord şi cu proiecte punctuale de tipul RM sau gazele de şist, asupra cărora există dezacorduri însemnate. Coordonatorii sondajului INSCOP au declarat că “au formulat întrebările în aşa fel încât să evite folosirea sintagmelor ‘Roşia Montană’ sau ‘gaze de şist,’ pentru ca rezultatele să nu fie afectate major de polarizarea extremă din societate pe aceste două teme.” Explicaţia acestei opţiuni metodologice este nesatisfăcătoare. Pentru a lămuri publicul nespecialist, dau următorul exemplu: dacă într-un sondaj pun întrebarea “Sunteţi sau nu de acord cu mărirea salariilor?,” probabil că o majoritate covîrşitoare a celor intervievaţi vor răspunde “Da.” Dacă însă pun întrebarea “Sunteţi sau nu de acord cu mărirea salariilor celor care cîştigă 5.000 de RON pe lună sau mai mult?”, probabil că obţin alte răspunsuri ba chiar o majoritate în sens invers (i.e., cei mai mulţi respondenţi vor spune că nu sunt de acord cu acest lucru). [1]

Recent, CURS a realizat un sondaj de opinie omnibus (i.e., pe teme multiple) în care am introdus 6 întrebări referitoare la proiectul Roşia Montană şi la exploatarea gazelor de şist. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.104 respondenţi adulţi, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia stabilă a tării cu vîrste de 18 ani şi peste; intreviurile au fost de tipul faţă-în-faţă şi au fost realizate în perioada 22 noiembrie – 2 decembrie, 2013; eşantionul a fost stratificat, multi-stadial, cu selecţie aleatoare a punctelor de eşantionare, a gospodăriilor şi a respondenţilor în cadrul gospodăriilor; marja teoretică de eroare la nivelul întregului eşantion este de +/-2,9% la un nivel de încredere de 95%.   


Interesul pentru aceste întrebările legate de cele două teme a fost unul de cercetare, nelegat de nici unul dintre clienţii omnibusului.[2] Spre deosebire de colegii de la INSCOP, am optat pentru două întrebări directe care vizează acordul sau dezacordul cu RM şi exploatarea gazelor de şist. Formularea întrebărilor a fost următoarea: “În prezent, există discuţii cu privire la proiectul de exploatare a aurului de la Roşia Montană Dvs. personal sunteţi pentru sau împotriva acestui proiect de exploatare a aurului de la Roşia Montană?”; “În prezent, mai multe firme întenţionează să dezvolte operaţiuni de exploatare a gazelor de şist. Dvs. personal sunteţi pentru sau împotriva exploatării gazelor de şist în Romania?” Pentru fiecare întrebare, am solicitat respondenţilor să precizeze care este principalul motiv pentru care sunt sau nu de acord cu fiecare dintre cele două proiecte. (Graficele cu distribuţia răspunsurilor la aceste întrebări pot fi accesate aici.)


În ceea ce priveşte proiectul Roşia Montană, 45% dintre cei intervievaţi sunt împotriva proiectului, 42% sunt în favoarea proiectului, iar 12% nu au răspuns ori nu au avut o opţiune clară. Opoziţia faţă de proiectul RM este uşor majoritară; pentru specialişti, ţinînd cont şi de marja de eroare a sondajului (+/-3%), opţiunile pro şi contra sunt aproape la egalitate. Nu am date ale unor sondaje CURS  referitoare la proiectul RM care să fi fost realizate anterior acestei date. Ţinînd însă cont de publicitatea masivă făcută de RMGC, este foarte probabil ca sprijinul faţă de proiect înainte de 1 septembrie 2013 să fi fost majoritar. Cele două luni de proteste susţinute – în Bucureşti şi Cluj – şi reflectarea lor în media se pare că au contat foarte mult, ducînd la o răsturnare a opţiunilor faţă de proiect. Din acest punct de vedere, protestele anti-RMGC au înregistrat o victorie de etapă şi în rîndul opiniei publice nu doar în Parlament, în cadrul comisiei RM. Totuşi, nu trebuie neglijat faptul că peste două cincimi dintre cetăţeni sunt încă în favoarea proiectului – un efect probabil al uriaşei maşinării de publicitate a RMGC.

Celor care sunt de acord cu proiectul RMGC le-am solicitat să ne spună care este principalul motiv pentru care susţin acest proiect. Distribuţia răspunsurilor la această întrebare semi-închisă este următoarea: 72% susţin proiectul RM întrucît va crea locuri de muncă în zonă; 24% susţin proiectul fiindcă va aduce bani la bugetul tării; 3% sunt de acord cu exploatarea de la RM întrucît nu prezintă o ameninţare serioasă pentru mediu iar 1% susţin proiectul din alte motive. Repet, procentele de mai sus sunt calculate doar pentru cei care susţin proiectul RM (i.e., 42% din totalul eşantionului).


Similar, celor care NU sunt de acord cu exploatarea de la RM le-am cerut să ne indice principalul motiv pentru care se opun proiectului RMGC. La această întrebare semi-închisă, am înregistrat următoarea distribuţie a răspunsurilor: 65% consideră că proiectul reprezintă o ameninţare pentru mediu; 26% se opun exploatării aurifere de la RM întrucît beneficiile statului român sunt prea mici; 6% consideră că RMGC va crea mai puţine locuri de muncă în zonă; 2% au indicat alte motive iar 1% nu au răspuns. Precizez că aceste procente sunt calculate doar pentru cei 45% dintre respondenţi care se opun proiectului RMGC.


Cei care sunt împotriva proiectului de la Roşia Montană sunt bărbaţi, absolvenţi/absolvente  de facultate, rezidenţi în Moldova, persoane interesate şi foarte intersate de politică, respondenţi/respondente care consideră că lucrurile în Romania se îndreaptă într-o direcţie greşită, persoane care sunt şi împotriva exploatării gazelor de şist şi care se auto-definesc de centru, pe o scală de la 0 “stînga” la 10 “dreapta.[3] (Profilul de mai sus a fost alcătuit în baza unor diferenţe statistic semnificative.)


În privinţa exploatării gazelor de şist, situaţia este diferită în sensul că majoritatea respondenţilor (52%) nu este de acord cu acest proiect; aproape o treime (31%) sunt de acord cu el iar 17% nu au răspuns sau nu au avut o opţiune pro sau contra. Chiar dacă tema gazelor de şist a fost vehiculată în cadrul protestelor anti-RMGC, exploatarea gazelor de şista nu a generat manifestări de amploare special dedicate în marile oraşe.  E drept, unii localnici din Pungeşti alături de activişti de mediu s-au ciocnit cu trupe de jandarmi în încercarea de a împiedica operaţiunile de explorare a gazelor de şist în zonă iar aceste ciocniri au fost prezentate pe posturi de ştiri sau în publicaţii on-line. Totuşi, sprijinul mai redus pentru astfel de exploatări se datorează într-o anumită măsură şi absenţei unei campanii publicitare de amploarea celei organizate de RMGC de ani buni.


Evident, motivele sprijinului redus faţă de exploatarea gazelor de şist sunt mult mai numeroase. La fel ca în cazul proiectului RM, am solicitat respondenţilor să precizeze principalul motiv pentru care sunt de acord sau împotriva exploatării gazelor de şist. Astfel, susţinătorii exploatării gazelor de şist (31% în total eşantion) au indicat ca principale motive ale opţiunii lor următoarele: 45% consideră că exploatarea va genera locuri de muncă şi creştere economică în zonele respective; 38% susţin că acest proiect va reduce dependenţa de gazele din import; 16% sunt de părere că prin exploatarea gazelor de şist se vor reduce facturile/costurile la energie pentru populaţie iar 1% au indicat alte motive.


Cei care se opun exploatării gazelor de şist (52% în total eşantion) au indicat ca principale motive următoarele: operaţiunile respective vor polua/contamina apa şi mediul – 64%; exploatarea gazelor de şist va genera cutremure – 21%; operatiunile de forare vor duce la scăderea rezervelor de apă în zonele respective – 12%; alt motiv – 3%. (Precizez că, la fel ca în cazul întrebărilor legate de RM, pentru a surprinde motivele pro şi contra exploatării gazelor de şist, am folosit două întrebări semi-închise.)


Oponenţii exploatării gazelor de şist sunt recrutaţi cu precădere din rîndul celor de “centru” (auto-plasare pe o scală de la 0 “stînga” la “10” dreapta), respondenţi interesaţi de politică, persoane care susţin că in România lucrurile merg într-o direcţie greşită şi care sunt, de asemenea, împotriva exploatării de la Roşia Montană. Notez faptul că rezidenţii din Moldova şi Bucureşti şi cei care declară că nu vor vota la alegerile pentru Parlamentul European sunt uşor supra-reprezentaţi (la limita pragului de semnificaţie statistică) în rîndul celor care se opun exploatării gazelor de şist.  


Aşadar, la momentul sondajului, optiunile împotriva proiectului RM sunt uşor majoritare (45% vs. 42%) iar cele împotriva exploatării gazelor de şist sunt de 52% (vs. 31%). Publicitatea RMCG nu a reuşit să convingă nici majoritatea susţinătorilor proiectului RM că acesta nu reprezintă o ameninţare pentru mediu: doar 3% dintre susţinătorii proiectului RM consideră că acesta nu reprezintă o ameninţare pentru mediu. De partea cealaltă, 65% dintre oponenţii proiectului RM au invocat drept principal motiv faptul că el reprezintă o ameninţare pentru mediu. Posibilele efecte negative pentru mediu reprezintă, de asemenea, principalul motiv al opoziţiei faţă de exploatarea gazelor de şist. Profilul oponenţilor proiectului RM pare a fi mai clar conturat comparativ cu profilul oponenţilor exploatării gazelor de şist. Cu toate acestea, există nişte elemente comune: cei care se opun exploatării de la RM sunt de asemenea împotriva gazelor de şist, se auto-definesc politic de “centru,” susţin că lucrurile în România merg într-o direcţie greşită şi sunt interesaţi sau foarte interesaţi de viaţa politică din ţară. Notabil, atît în rîndurile oponenţilor proiectului RM cît şi în rîndurile celor care sunt împotriva exploatării gazelor de şist, cei care declară că nu vor merge să voteze la alegerile euro-parlamentare sunt uşor supra-reprezentaţi (la limita pragului de semnificaţie statistică).


Acestea sunt datele de sondaj şi mă aştept ca ambele tabere – susţinătorii RMGC şi ai gazelor de şist şi adversarii acestor proiecte – să le interpreteze şi/sau să le conteste ori prezinte trunchiat, conform propriilor convingeri. Cred că ar fi însă mult mai utilă o discuţie aplicată cu privire la motivele poziţiilor pro şi contra acestor proiecte, la istoria opoziţiei faţă de RM şi gazele de şist, la semnificaţiile mobilizării cetăţeneşti din septembrie şi octombrie din Bucureşti şi Cluj şi la rezistenţa localnicilor din Pungeşti. La fel de utilă ar fi o discuţie despre efectele recentelor proteste pe temele RM şi a gazelor de şist asupra participării civice şi politice. Pentru astfel de discuţii sunt necesare şi alte sondaje dar mai ales alte tipuri de date/abordări metodologice, care pot îmbogăţi informaţia seacă furnizată de recentul sondaj. Dezbaterea rămîne, aşadar, deschisă.    








[1] Îi mulţumesc unui coleg de la CURS pentru furnizarea acestui exemplu.


[2] Atunci cînd intră în posesia rezultatelor unui sondaj de opinie, prima întrebare pe care o pun mulţi jurnalişti şi analişti politici omniprezenţi la televiziunile de ştiri este “Cine a plătit sondajul?”. În mod normal, identitatea beneficiarului unui sondaj este irelevantă pentru rezultatele sale. Reacţia de mai sus a unora se datorează faptului că aceştia extrapolează şusele, şmecheriile şi înţelegerile oneroase din presă la nivelul unei alte bresle, a sociologilor. Pe de altă parte, există şi unele firme de sondare a opiniei publice – de multe ori firme fantomă sau cu experienţă redusă – care, sistematic, furnizează rezultate aberante ori distorsionate politic mass mediei.


[3] Auto-plasarea pe această scală poate avea în contextul romanesc probleme de validitate avînd în vedere faptul că noţiunile “stînga”/”dreapta” pot genera confuzie ori conţinutul lor este puţin cunoscut unor segmente de populaţie. În general, “stînga”/”dreapta” au înţelesuri diferite în Europa centrală şi de est comparativ cu vestul Europei. Aceste concepte au însă înţelegeri diferite şi în SUA comparativ cu vestul Europei.  Răspunsurile la astfel de întrebări trebuie privite cu unele rezerve.

  

6 comentarii:

  1. Pe cand si date privind optiunile politice pentru Parlamentul European ? E asteptat un sondaj CURS pe aceasta tema, tinand cont de inflatia de sondaje neserioase, dar intens mediatizate. CURS a reprezentat mereu un standard excelent in materie de acuratete a datelor. M-ae interesa daca PDL a reusit sa atinga pragul de 20% sau e foarte aproape ? Daca PDL a depasit sau nu PNL ? Daca PSD e sub 40% ? In general, toate datele ar fi interesante. "Din pacate", pentru acuratetea datelor, realizarea sondajului chiar in perioada vizitei delegatiei chineze, care a beneficiat de o mediatizare foarte generoasa, ar putea favoriza suplimentar, dar conjunctural, PSD si pe Victor Ponta.....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sergiu:
      Deocamdata PD-L nu a reusit sa atinga pragul respectiv. Ba dimpotriva, scade. Pe ansamblu, chestiunea e urmatoarea: majoritar, pesoanele cu drept de vot sunt nemultumite de directia in care merg lucrurile in tara. Insa, cei mai multi dintre nemultumiti NU se duc la vot. In opinia mea, cei care vor merge sa voteze la EP vor fi in jur de 25%. Ei, bine, in rindul astora -- asa-numitii votanti probabili (likely voters) -- PD-L nu sta bine. Stiu, adeseori in interpretarea sondajelor de catre publicul nespecialist este semnalat urmatorul paradox: cum se face ca, din moment ce atit de multi sunt nemultumiti de cum merg lucrurile in tara, opozitia (oricare ar fi ea) nu creste. Asta e un paradox aparent: in sondaje, cifrele privind directia (buna/rea) sunt raportate la total esantion. Intentiile de vot sunt calculate dintre cei care exprima o optiune de vot si care sunt mult mai putini (vezi estimarea de mai sus). Cu alte cuvinte, lumea e nemultumita dar nici nu merge la vot. Probabil ca impresia e ca nu au nici alternativa.

      Ștergere
    2. Nu ma surprinde deloc faptul ca, desi majoritatea sunt nemultumiti,, acest lucru nu se reflecta si in optiunile de vot. De regula, modificarea optiunilor nu se face imediat, ci mai intai se creeaza masa critica.....E insa ingrijorator ca PDL scade... Probabil fata de rezultatele unui sondaj anterior al CURS, pentru ca mai jos de 16% cat au luat la vot, ar fi chiar catastrofal.....Nu puteti gasi o colaborare care sa permita realizarea unor sondaje lunare CURS, de tip omnibus, si care sa fie date publicitatii ? Ar fi foarte interesant de urmarit evolutiile......Sunt curios care va fi impactul scandalului din aceste zile....

      Ștergere
  2. Foarte interesant studiul și interpretarea dumneavoastra. As vrea sa pun un link catre rezultatele lui la o dezbatere pe tema gazelor de șist la care particip. N-am descoperit un link activ către rezultate dar poate ca mi-a scapat mie. Ati putea sa ma ajutati cu un link?

    Felicia Ienculescu-Popovici
    feliciaip@greenitative.ro

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Felicia:

      Link-ul catre grafice il gasesti la finalul pargrafului "Interesul pentru aceste întrebările legate de cele două teme a fost unul de cercetare, nelegat de nici unul dintre clienţii omnibus..." Vezi chiar la final, e o paranteza.

      Ștergere
  3. In opinia mea, cercetari sociologice serioase, ar trebui acordata multa, multa atentie, includ desigur si suportul financiar. Datele culese, cu interpretarea corecta, impartiala, poate fi un real si temeinic suport ptr. cele trei puteri oficiale: legislativul/executivul si justitie. Sa nu mai vorbim, de tot ce ar putea insemna ptr. politic si media.

    RăspundețiȘtergere