marți, 11 decembrie 2012

Cum s-a votat in 9 decembrie 2012. Bonus: doua timpenii vehiculate in spatiul public

Lumea a votat, exit poll-urile s-au facut si BEC-ul a anuntat rezultatele intr-un timp record. De aceasta data, controversele legate de exit poll-uri sunt (sau ar trebui sa fie) mai putin numeroase intrucit majoritatea institutelor care au facut exit poll-uri au avut rezultate notabile. Spun “majoritatea institutelor care au facut exit poll-uri” intrucit am suspiciuni ca exista si exit poll-uri fantoma care nu au fost facute efectiv.

Puteti descoperi singuri care sunt aceste exit poll-uri fantoma in modul urmator: va duceti la pagina BEC si la documente/decizii veti gasi deciziile BEC de acreditare a institutelor de sondare la nivel NATIONAL. Comparati lista pe care o obtineti cu numarul de exit poll-uri la nivel national prezentate de diverse televiziuni. Rezultatul va va uimi. Intentionez sa aduc aceasta chestiune in atentia Consiliului Stiintific al Societatii Sociologilor din Romania – al carui membru sunt – pentru o eventuala reactie publica fata de acele institute fantoma si posturi de televiziune.

In cele ce urmeaza, prezint profilele votantilor din 9 decembrie 2012. Citeva precizari: sondajele la iesirea de la urne reprezinta singura ocazie cind pot fi studiati efectiv alegatorii. Exit poll-urile permit doar studierea celor care s-au prezentat la vot. Stiu, pare un truism, dar am vazut zilele astea la diverse televiziuni discutii de genul “de fapt, electoratul de centru-dreapta este mult mai mare” sau “cei de stinga la nivel national sunt mult mai multi.” Or fi, dar eu (sau alti colegi care au coordonat exit poll-uri) nu ne putem referi decit la sustinatorii unor partide sau aliante politice care au iesit efectiv la vot. Potentialul dreptei sau al stingii la nivel national poate fi estimat, cu anumite marje de eroare, prin alte tipuri de sondaje decit cele de la iesirea de la urne.

In al doilea rind, exit poll-urile de la aceste alegeri au fost marcate de un fenomen inedit ca amploare. Este vorba de ponderea mare de refuzuri de a raspunde la intrebari; in cazul nostru, refuzurile au variat dramatic de-a lungul zilei intre 15 si 20%. Motivele acestor refuzuri sunt numeroase si amintesc aici doar doua: 1) “spirala tacerii” – tendinta sustinatorior unor partide nepopulare de a trece sub tacere optiunile de vot, din teama de izolare ori stigmatizare sociala; 2) teama generata de mediatizarea excesiva a investigatiilor intreprinse de procurori cu privire la posibile fraude de la referendumul din vara. In fine, stiu ca si alti colegi s-au confruntat cu un numar mare de refuzuri de a raspunde la chestionare si din acest punct de vedere performantele estimarilor sunt absoult laudabile. 

In al treilea rind, profilele prezentate mai jos se bazeaza pe rezultatele unor teste de asociere si sunt semnificative sub raport statistic. Pentru nespecialişti, “asociere semnificativă sub raport statistic” înseamnă că asocierea dintre variabile socio-demografice si vot nu este întîmplătoare ci indică existenţa unei structuri (ori a unei relaţii) consistente între acestea. 

Profilul votantului USL: femei, persoane cu virste de 61 de ani si peste, votanti cu nivel scazut de scolaritate (i.e., mai putin decit liceul), rezidenti in Muntenia, Moldova si Bucuresti. In exit poll-ul nostru nu am avut intrebari care sa ne permita distinctia dintre votantii PSD si cei ai PNL, PC sau UNPR. (Nu am inclus aceste intrebari datorita resurselor de timp si financiare limitate si mai ales datorita faptului ca am dorit sa evitam refuzurile pe un fundal general de suspiciune din partea respondentilor/votantilor.) Din sondajele anterioare in care am avut si intrebari referitoare la optiunile pe partide in cadrul USL, reiese clar faptul ca aceasta alianta politica este aidoma unui cuplu ciudat: ea, o batrina de la tara si el, un hipster care o arde prin Centrul Vechi. Mai exact, sustinatorii PSD sunt rezidenti in mediul rural, Moldova, Muntenia, persoane cu virste de 61 de ani si peste si cu un nivel de scolaritate redus, pensionari si alte persoane inactive, persoane cu venituri lunare sub medie. Sustinatorii PNL sunt tineri, rezidenti din mediul urban, absolventi de facutate si persoane cu venituri peste medie.

Profilul votantului ARD: barbati si femei in egala masura, persoane cu virste cuprinse intre 31 si 60 de ani, absolventi de liceu si facultate din mediul urban si cu precadere din Bucuresti (tratat ca o regiune distincta in schemele de esantionare).

Profilul votantilor PP-DD: tineri (sub 30 de ani) dar si virstnici (61 de ani si peste), persoane cu nivel de scolaritate scazut, rezidenti in mediul rural si in Muntenia (sudul tarii). Este deosebit de interesanta categoria tinerilor care voteaza cu PP-DD-ul si ar merita o analiza separata si mult mai complexa decit mi-am propus aici si decit mi-o permit datele acestui exit poll.

Concluzii - Pentru a ne mai relaxa putin, sintetizez profilele de mai sus citind dintr-un foarte, foarte bun comentariu al lui Costi Rogozanu. Potrivit lui Costi, batalia USL vs. PD-L (colorat in ARD), ar fi echivalenta cu batalia pentru audienta dintre “Vocea Romaniei” si “X Factor.” Dupa cum spune foarte bine Costi:  X Factor (Antena 1) e mai puţin glam, dar porneşte selecţia de la baze mai largi (ca USL-ul - nota mea). Adolescenţi visători îmbrăcaţi ieftin, excluşi diverşi cu urme de voce, mai puţin stil în vestimentaţie, mai multă provincie profundă. Show-ul are mai puţine calităţi tehnice, juriul are cam aceleaşi texte ca la Pro. La Pro se uită cei care-şi vor confirmat statutul. La Antena 1 se uită cei care vor o fărîmă din visul ‘ridicării de jos’. La Pro (PD-L, adica - nota mea) vin cîntăreţi de evergreenuri din baruri unde e berea 8 lei; la Antena 1 vin cîntăreţi de evergreenuri din baruri unde e berea 5 lei. Amîndouă show-urile vînd concentrat aspiraţii paradoxale: succes muzical într-o industrie muzicală aflată pe butuci, vizibilitatea într-un showbiz (lumea politica de la noi - nota mea) unde poţi vinde minimum două-trei bîrfe şi apoi eşti ‘out’.” (sublinierile imi apartin; articolul lui Costi poate fi citit aici: http://www.criticatac.ro/20080/tactic-sau-netactic-parlamentare-2012-ce-de-fcut-ce-nu-de-fcut/ )

Pentru a-l completa pe Costi în aceeaşi notă, în bătălia pentru audienţă trebuie, desigur, invocat OTV-ul si PP-DD. Tinind cont de faptul ca au dezertori din toate partidele politice, as spune ca, in afara de “Vocea Romaniei” si “X Factor,”  unii cetateni romani care au votat pentru PP-DD  au jucat in “Schimb de mame” (un alt reality show de la noi). Mai exact, cei mai amariti votanti ai PSD au schimbat-o pe mama PSD cu mama PP-DD.
In fine, doua comentarii asupra unor timpenii ce se vehiculeaza intens zilele astea:
“Votul in favoarea USL a fost un vot negativ (la adresa PD-L),” Nu prea imi dau seama pe ce se bazeaza cei care fac aceasta afirmatie. Nu imi aduc aminte de vreun sondaj recent care sa-si fi propus sa surprinda si motivatiile votului. (Ma rog, sondajul de opinie nu este metoda cea mai indicata pentru a surprinde astfel de aspecte de ordin calitativ, in profunzime; aici ar fi utile interviurile individuale sau cele de grup/focus-grupuri.) Pe linga lipsa de sustinere empirica a acestei afirmatii, mai intervine ceva. La limita, conform acestui rationament se poate spune ca orice partid sau alianta care cistiga alegerile o face ca urmare a unui vot negativ la adresa celor care pierd alegerile. Din cite stiu eu a vota este, in sine, un act pozitiv. In cabina de vot, oamenii voteaza PENTRU ceva: un partid o alianta.  Evident, sunt si alegatori care isi anuleaza deliberat votul; poate aici am putea vorbi, intr-adevar, de un vot negativ dar de data asta la adresa intregii clase politice. Revenind insa, este evident ca in alte cazuri – nu stim cite – oamenii au votat USL fiindca erau dezamagiti de/ suparati pe PD-L. Motivatia votului este insa mult mai complexa: sunt multi alegatori care au votat PENTRU USL fiindca fie le place de Ponta, fie de PSD, fie de Antonescu, fie de PNL, fie de alti lideri sau pentru ca au crezut in promisiunile pe care formatiunile din USL le-au facut. Asadar, trebuie sa fim un pic mai rezervati in privinta unor afirmatii transante si generalizatoare de genul “votul a fost in totalitate unul negativ (i.e., anti PD-L).”

“Nu pot sa cred ca atit de multi oameni au votat candidati(i) penali (de la USL)!”  Fraza asta o intilnim in rindul sustinatorilor si liderilor ARD dar si printre analisti independenti. Sustinatorii si liderii ARD sunt frustrati ca majoritatea alegatorilor nu au apreciat cosmetizarea si curatenia minimala (de genul ascunsul gunoiului sub pres) facute recent prin intermediul unei comisii girate de Monica Macovei. In orice caz, (unii dintre) cei care sunt sinceri mirati de menajeria parlamentara rezultata in urma alegerilor din 9 decembrie aveau asteptari nerealiste. Presupunind ca actual sitstem, ciudat-uninominal, ar fi bun, meritele lui s-ar fi vazut abia peste doua cicluri electorale. Actualul sistem nu este insa superior celui anterior (proportional “pur,” pe liste).

In al doilea rind, votul la aceste alegeri parlamentare a fost eminamente politic (pe partid/alianta) din motive care tin de masuri de austeritate, aroganta si surzenia sociala a fostelor guverne Boc si MRU si actul ratat al referendumului din vara. Dupa cum plastic s-a exprimat ieri seara unul din liderii PD-L, Mircea Toader, “si o mătura cu sigla USL ar fi cistigat peste 50% plus 1 din voturi in anumite colegii.” Votul a fost politic in sensul de vot pro-USL dar si vot anti-PD-L, insa nu stim in ce masura (vezi, la acest punct, argumentele din paragraful anterior). Chestia asta a fost vizibila clar la alegerile locale; liderii PD-L si consilierii platiti pe bani grei (si degeaba) nu au observat-o insa. Un exemplu ar fi victoria impresionanta a lui Robert Negoita in fata lui Liviu Negoita (un foarte bun administrator). Ma rog, Liviu nici nu prea a mai vrut sa candideze intrucit, probabil, isi facuse plinul ca primar si/sau isi facuse praf ficatul; partidul – pardon, Partidul – i-a cerut insa sa candideze si el s-a sacrificat, asa, in dorul lelii. (Scorul lui Negoita Robert a fost insa mult prea mare chiar pe fondul non-combatul lui Liviu.)

De altfel, am si renuntat sa mai pun in sondaje pre-electorale pentru alegerile locale (sau parlamentare in colegii) intrebarea “De obicei, ce conteaza cel mai mult pentru dvs. atunci cind votati: omul/candidatul sau partidul?.” Am renuntat intrucit raspunsurile intervievatilor erau influentate major de asa-numitul efect de dezirabilitate sociala – tendinta respondentilor de a da raspunsuri conforme cu norme larg acceptate sau/si de a supra-raporta comportamente dezirabile social. Ne raspundeau majoritar: “Candidatul.” Ma rog, povestea e mult mai complicata. In cercetarile calitative intreprinse de CURS (i.e., interviuri individuale si de grup/focus-grupuri) am mai putut identifica urmatorul rationament (de rationalizare/vocabular de motive): “Toti copiii sunt frumosi si destepti dar parca copiii mei sunt un pic mai destepti decit ai altora.” (Inlocuiti”copii” prin “candidati” si “copiii altora” cu “persoane ce candideaza din partea partidelor care nu imi plac.”)  Ca sa inchei, la limita, in mirarea lor,  unii analisti cu idei de dreapta impartasesc vizunea marxista a “falsei constiinte:  majoritatea votantilor care s-au prezentat la vot au votat impotriva propriilor interese. Concluzia, potrivit celor de centru-dreapta: “Vai, mama lor (i.e., a celor care au votat USL)!”

Si eu cred ca multe nu se vor schimba dar din cu totul alte motive decit analistii afiliati dreptei. Voi detalia aceste motive intr-o postare viitoare. Ca sa anticipez si sa-l citez din nou pe Costi Rogozanu, cred ca la anul pe vremea asta foarte multi dintre noi vom candida la un loc in show-ul national (dar netelevizat) “Dansez pentru a-mi plati factura la gaze!”   

5 comentarii:

  1. Augustin, mulțumim pentru acest articol și informațiile pe care ni le-ai oferit. Jos pălăria!

    RăspundețiȘtergere
  2. Acum inteleg de ce pareau votantii ARD asa de multi; ei stau in centrul civic unde televiziunile sunt omniprezente!

    Pe de alta parte, cu cat votantii ARD vor fi fost mai numerosi, ei sunt producatori de inflatie...

    Ma indoiesc de faptul ca sunt mai bine imbracati; pentru ca EBA nu va fi, vreodata, mai bine imbracata decat sotia mea ci, doar, mai scump!

    Si, in fine, profilul alegatorului ar trebui extins spre bibliotecile...eletronice, nu spre cele in care Ion Cristoriu citeste "Evenimentul zilei"...

    Cat priveste efectul pervers al legii electorale ( nu face parte din comentariul tau ) sa zicem ca e vorba de ipocrizie; pentru ca, in fond, exista o repartitie a mandatelor in functie de numarul de voturi obtinute...

    Inchei prin a recunoaste ca am votat USL; si,da, nu ne-am putea intalni in centrul civic pentru ca locuiesc la...shpe mii de km distanta!

    RăspundețiȘtergere
  3. sint in general de acord cu cele spuse in articol, obiectez in privinta partii cu votul negativ: desigur ca exista vot negativ, si eu am facut asta duminica, am votat cu niste candidati care nu imi placeau deloc, si pe care in mod normal nu i-as vrea in parlament pentru ca pe ceilalti ii vroiam si mai putin. spre deosebire de turul 2 prezidential din 2000, cind am stat acasa, neputind vota cu constinta impacata nici cu Iliescu nici cu Vadim, acum am putut identifica un "rau mai mic" si vota cu el avind scopul precis de a ma impotrivi "raului mai mare".

    RăspundețiȘtergere
  4. Merci. Mă gândesc să emigrez.

    RăspundețiȘtergere
  5. Nu am inteles cum votantul ARD e majoritar din Bucuresti, avand in vedere infrangerea zdrobitoare de acolo ! Doi, exista totusi un complex Lapusneanu, dincolo de "elitismele" MRU, Baconschi sau curat gardiste ale lui Neamtu.

    RăspundețiȘtergere