joi, 26 iulie 2012

Despre “dezirabilitate sociala”, referendum si alte dureri



Deunazi, Mircea Kivu ma intreba in ce masura efectul de “dezirabilitate sociala” mai functioneaza in conditiile in care PD-L a anuntat ca va boicota referendumul din 29 iulie. Pentru cititorii care nu sunt specialisti in sociologie, efectul de “dezirabilitate sociala” se refera la tendinta respondentilor de a supra-raporta in sondaje comportamente dezirabile social, de la mersul la biserica, la ajutorarea celor in nevoie, la consumul moderat de alcool si pina la a merge la vot. In postarea anterioara, invocam datele unui sondaj CURS realizat inainte de 16 iulie pentru Jurnalul National; potrivit acestui sondaj, 61% dintre cei intervievati au declarat ca “Sigur” merg la vot la referendum. Spuneam ca diferentele dintre declaratiile respondentilor si ceea ce se va intimpla la referendum (i.e., prezenta efectiva) se vor datora efectului de dezirabilitate sociala, a modului in care se va desfasura campania pina in 29 iulie si a inexactitatilor din listele electorale.


1.Dezirabilitate sociala: dupa anuntarea boicotului de catre PD-L, este foarte probabil ca efectul de dezirabilitate sociala sa se manifeste intr-o masura mai mare in rindul oponentilor lui Traian Basescu decit in rindul sustinatorilor acestuia. Altfel spus, daca am avea instrumente adecvate de cercetare si o strategie diferita (e.g., un sondaj de opinie pe teme politice electorale pe un esantion panel [ori fix]), ar fi foarte posibil sa identificam in rindul oponentilor lui Traian Basescu mai multe persoane care nu vor merge la referendum desi au declarat ca o vor face. In schimb, numarul sustinatorilor lui Traian Basescu care au declarat ca vor merge totusi la vot si nu au facut-o ar fi mai mic sau cel putin asa ne-am putea astepta tinind cont de recomandarile PD-L. Pe scurt, efectul de dezirabilitate sociala nu ar disparea complet insa, intuitiv, cele doua tabere ar fi afectate in mod diferit de acest efect. Evident, cele spuse anterior sunt speculatii; in plus, efectul de dezirabilitate sociala afecteaza in mod diferit grupuri de sustinatori ai unor diverse partide sau candidati in orice alegeri. Alaturi insa de efectul de” dezirabilitate sociala” trebuie discutat si cel al “sprialei tacerii”.

2. Spirala tacerii: acest fenomen se refera la tendinta sustinatorilor unor partide sau candidati perceputi ca “nefrecventabili” sau “marginali” de a trece sub tacere optiunile de vot si de a declara ca voteaza cu partide sau candidati mainstream. Fenomenul a fost studiat si teoretizat in Germania (de Vest) si este intilnit si in alte tari. In Romania, la ultimele alegeri locale toate institutele care au facut exit poll-uri in Bucuresti au supra-estimat votul pentru Sorin Oprescu si USL si sub-estimat votul pentru candidatul PP-DD la primaria Capitalei si voturile pentru PP-DD, alaturi de voturile pentru alte partide mai mici. “Spirala tacerii” (ori, in acest caz, sub-declararea optiunilor de vot pentru PP-DD) este generate de teama sustinatorilor unor astfel de partide de a fi izolati si stigmatizati social in cazul in care ar face publice adevaratele lor preferinte politice. Intuitiv, cred ca si in sondajele pre-electorale cu privire la referendumul din 29 iulie avem de-a face cu “spriala tacerii,” indeosebi in rindul celor care vor vota impotriva demiterii lui Traian Basescu (dar spun ca vor vota pentru demitere). Exista instrumente (baterii de intrebari in chestionare) care pot surprinde acest fenomen in sondaje pre-electorale si exit poll-uri insa si aceste instrumente sunt imperfecte in sensul ca amploarea fenomenului este greu de surprins. Iata doua exemple care ilustreaza acest lucru: primul se refera la sub-estimarea votului pentru Jean Marie le Pen in alegerile prezidentiale din 2002 in Franta. Atunci, Le Pen – tatal – a provocat stupoare ajungind in turul al II-lea al alegerilor prezidentiale desi sondajele de opinie pre-electorale estimasera ca in turul al doilea se vor confrunta Chirac si Jospin. Ulterior, expertii francezi in sondaje de opinie si-au analizat greselile si au declarat ca au pus la punct o metodologie care sa le permita sa estimeze cu o acuratete sporita efectele sprialei tacerii. Cind au aplicat aceasta metodologie in cazul candidaturii fiicei lui Le Pen (Marine Le Pen) la recentele alegeri, “sondorii” francezi au…SUPRA-estimat votul pentru aceasta.  Cu alte cuvinte, scorul din sondaje a fost mai mare decit cel realizat efectiv de Marine Le Pen . Asadar, este dificil sa surprindem cu “sublerul” amploarea efectelor spiralei tacerii. Sunt de parere ca, in sondajele de opinie pre-electorale pe tema referendumului din 29 iulie, exista si efecte ale “spiralei tacerii” insa consider ca amploarea lor nu este de natura a rasturna scorul Da/Nu, ceteris paribus. (Evident, cine stie ce ne rezerva ultimele doua zile de campanile…)

3. Comentariu despre un sondaj recent al Operations Research: aseara, Realitatea TV a dat publicitatii cel mai recent sondaj al OR; volumul esantionului: 1150 de persoane cu drept de vot; perioada: 23-25 iulie. Metoda de intervievare: CATI. Un mic ocol: am insistat (uneori destul de dur) pe linga colegii de breasla sa nu mai foloseasca sintagma “Metoda de intervievare: CATI.” CATI nu este o persoana, cum ar crede oamenii obisnuiti din prezentarea unui sondaj. CATI e un acronim din jargonul nostru care inseamna “Computer Assisted Telephone Interviewing – CATI”. Adica, interviurile au fost realizate telefonic si NU fata-in-fata!  Interviurile telefonice in sondaje de opinie pe teme politice electorale au niste probleme ce tin de reprezentativitatea esantionului si distorsiunile legate de metoda de intervievare (prin telefon, ceea ce ridica suspiciuni din partea unor respondenti). Pe scurt, din cite stiu eu cele mai multe firme care fac sondaje telefonice pe teme politice electorale folosesc tehnica de apelarea aleatoare in retelele de telefonie FIXA din tara. Or, acoperirea cu telefonie fixa in Romania nu este nici pe departe integrala. Mai mult, din estimarile noastre, cei care au acces si RASPUND de obicei la telefon pe retelele fixe au un anumit profil socio-demografic (virstnici, rezidenti in urban etc etc etc). De aici apar distorsiuni in privinta reprezentativitatii esantionului. Sigur, se pot face ponderari dar – in opinia mea – astfel de ponderari au niste limitari. Poate si din motivele expuse mai sus, unele firme de sondare prefera sa o invoce pe “CATI” in loc sa spuna, pe romaneste, “sondaj telefonic”.  (In paranteza, nu contest a priori orice sondaj telefonic. Poti face sondaje de opinie telefonice sau cercetari de piata pe anumite publicuri [e.g., mediul urban, 18-54 de ani] cu rezultate foarte bune si costuri reduse. Cind doresti sa realizezi sondaje de opinie pe teme POLITICE ELECTORALE, cred ca sondajele telefonice trebuie suplimentate cu cele de tipul fata-in-fata.)

Sa revin: potrivit sondajului OR, rata de participare ar fi de 52, 34%. (Nu prea inteleg eu de ce prezinta datele cu doua zecimale avind in vedere volumul esantionului dar asta e o alta poveste si o alta frustrare. )  Bogdan Teodorescu spunea aseara ca rata asta a fost calculata astfel incit sa tina cont de cei care nu sunt in tara si avind in vedere cifra de alegatori din listele electorale.  Cu toate acestea, exista mari sanse ca estimarea sa nu fie confirmata (din motivele invocate mai sus – “CATI” – si in postarile anterioare). Potrivit acestui sondaj, 72,08% dintre cei care merg la referendum vor vota pentru demitere iar restul impotriva demiterii. Aparent, avind in vedere indemnul PD-L la boicot, cifrele par a avea o logica. Cu alte cuvinte, daca tot mai multi sustinatori ai lui Traian Basescu urmeaza sfatul PD-L de a nu se prezenta la vot, crestere procentul celor care voteaza in favoarea demiterii insa fara ca acest lucru sa garanteze validarea referendumului ci dimpotriva. Ramine de vazut in ce masura datele OR se vor confirma.

Am insa unele intrebari: 1) De ce OR, care va face exit poll la referendum pentru Realitatea TV, a ales sa faca un sondaj telefonic si nu unul fata-in-fata? Sper ca sondajul urmator va fi de tipul fata-in-fata. 2) Cum va reusi OR sa faca fata complexitatii unui sondaj la iesirea de la urne? Din cite stiam eu, OR lucreaza de obicei sondaje telefonice. Evident, s-ar putea ca intre timp sa-si fi extins reteaua de intervievatori in teritoriu. Apoi, mi-aduc aminte ca in joia de dinaintea primului tur al alegerilor prezidentiale din 2009, un lider PNL a aparut la un post de televiziune cu un sondaj OR potrivit caruia Crin Antonescu intra in turul al II-lea al alegerilor prezidentiale. Nu s-a intimplat asta. E drept, diferenta dintre Antonescu si Geoana era in sondajul de atunci in marja de eroare. Nu stiu daca sondajul invocat atunci de liderul PNL apartinea intr-adevar OR. Stiu, vi se poate parea ciudat, dar uneori politicienii invoca sondaje inexistente ale unor institute. (Li s-a intimplat si celor de la Gallup Romania, ni s-a intimplat si noua la CURS. E stupefiant si frustrant, dar asta e.) Oricum, asa cum am mai spus in alta parte, le urez succes colegelor si colegilor de la OR, precum si celor de CSOP si CCSB care vor face exit poll-uri! Urarile mele sunt sincere fiindca stiu cit de greu si stresant este sa faci un sondaj la iesirea de la urne in context romanesc si mai ales cind miza nu este neaparat scorul ci prezenta la vot.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu