duminică, 16 decembrie 2012

Ce NU se va schimba dupa alegeri


Dupa legitimarea prin vot popular a schimbării, iata o lista cu lucruri care NU se vor schimba (semnificativ) dupa 9 decembrie 2012. Pentru a evita confuzii de interpretare, subliniez ca elementele din lista de mai jos tin de structura profunda a sistemului actual.Chiar dacă, prin minune, PD-L ar fi fost in stare sa formeze guvernul după 9 decembrie tot nu ar fi putut produce schimbari majore pe direcţiile discutate mai jos.

marți, 11 decembrie 2012

Cum s-a votat in 9 decembrie 2012. Bonus: doua timpenii vehiculate in spatiul public

Lumea a votat, exit poll-urile s-au facut si BEC-ul a anuntat rezultatele intr-un timp record. De aceasta data, controversele legate de exit poll-uri sunt (sau ar trebui sa fie) mai putin numeroase intrucit majoritatea institutelor care au facut exit poll-uri au avut rezultate notabile. Spun “majoritatea institutelor care au facut exit poll-uri” intrucit am suspiciuni ca exista si exit poll-uri fantoma care nu au fost facute efectiv.

duminică, 9 decembrie 2012

Cum sta treaba cu exit poll-urile



1) Nu credeti ce auziti pe surse ca fiind date din exit poll-uri; cel putin in cazul nostru, nici cei care pretind ca stiu, nu stiu, de fapt, nimic – va garantez!
2) Comparativ cu anii anteriori, refuzurile de a raspunde la chestionare sunt mai mari si vor afecta estimarile.Pentru asta puteti sa multumiti urmatorilor:

vineri, 19 octombrie 2012

Date de sondaj privind stînga şi dreapta în politica romaneasca: o analiză la firul ierbii (Partea a II-a)



Aşa cum am precizat în prima parte a acestui material, folosind date ale unui sondaj de opinie recent (i.e., august-septembrie 2012) analizez preferinţele politice ale alegătorilor din Romania în funcţie de polii ideologici “stînga” şi “dreapta.” (Pentru detalii metodologice referitoare la eşantion, beneficiarul cercetării şi limitele întrebărilor folosite, vezi postarea anterioară.) In această a doua parte, iau în discuţie felul în care se distribuie simpatiile politice ale respondenţilor în funcţie de auto-poziţionarea lor pe scala “stînga” (“0”) – “dreapta” (“10”).

joi, 18 octombrie 2012

Date de sondaj privind stînga şi dreapta în politica romaneasca: o analiză la firul ierbii (Partea I)



In ultimii ani, în încercarea de a se defini mai bine şi – intr-o anumită măsură – de a se ralia standardelor din familiile politice europene, partidele autohtone au inclus tot mai des în discursul reprezentanţilor lor noţiuni precum “stînga’” şi “dreapta.” Auzim astfel de la liderii PD-L că ei ar reprezenta adevărata dreaptă din Romania, o chestiune disputată intens şi de tinerii intelectuali de centru-dreapta pe care îi regăsim în formaţiuni de tipul Noua Republică sau Forţa Civică – aliate cu PD-L-ul pentru alegerile generale de anul acesta. De cealaltă parte, PSD-ul îşi afirmă repetat apartenenţa la marea familie politică a unei stîngi europene modernizate (deşi în unele privinţe electoratul său diferă de cel al partidelor de stînga din alte state europene cu o mai îndelungată tradiţie democratică). PNL-ul se auto-defineşte ca partid de centru-dreapta invocînd tradiţia şi istoria sa şi încercînd să combată posibilele efecte negative ale etichetei “socialişti” pe care PD-L şi aliaţii săi i-o atribuie în virtutea alianţei cu PSD.[i]

Într-un fel, obstinaţia cu care principalele forţe politice de la noi ţin să se definească în raport cu binomul stînga-dreapta este lăudabilă din cîteva motive:

marți, 28 august 2012

Despre noile formatiuni politice de centru-dreapta: intre wishful thinking si realitatea politicii "vechi"



Există în prezent încercări de a înfiinţa şi coagula o alianţă de centru-dreapta, care ar cuprinde, alături de PD-L şi alte formaţiuni politice. Printre aceste alte formaţiuni se numără şi “Noua Republică” (partid înregistrat legal) dar şi PNT-CD sau mişcarea politică in statu nascendi a lui Mihai Răzvan Ungureanu. Despre PNT-CD nu o să comentez prea multe; cred însă că Seniorul Corneliu Coposu ar fi total dezamăgit de starea jalnică în care a fost adus PNT-CD de către figuri ridicole precum Aurelian Pavelescu şi alţii. Sociologic vorbind, mai interesante mi se par “Noua Republică” şi platforma civică a lui Mihai Răzvan Ungureanu (sau cum se va numi această formaţiune care se tot naşte de cîteva luni bune). Aceste formaţiuni mi se par mai interesante sociologic din perspectiva unor figuri centrale precum Mihai Neamţu, Adrian Papahagi sau Mihai Răzvan Ungureanu, cărora le acord pentru moment prezumţia de inocenţă sau de idealism. Altfel spus, aceşti tineri intelectuali de centru-dreapta încearcă să facă politică altfel. Spre deosebire de vechii politicieni din (auto-proclamate) partide centru-dreapta precum PD-L, persoanele menţionate mai sus (şi alţi tineri intelectuali mai puţin vizibili) au măcar proprietatea termenilor şi cunoştinţe extinse despre presupoziţiile filozofice şi ideologia dreptei politice.[1] Sunt sceptic în legătură cu şansele de succes ale unor noi formaţiuni politice precum cele menţionate anterior.

vineri, 17 august 2012

Societatea romaneasca incotro? Interviu revista Cariere

O clepsidră cu baza supradimensionată

Interviu si material realizat de Daniela Oancea pentru revista Cariere; subtitlurile apartin redactiei revistei
 
Sociologul Cătălin Augustin Stoica se fereşte să discute în termeni de modele ideale sau despre o „imagine de ansamblu a unei societăţi sănătoase“ spunând că în secolul al XX-lea au existat două încercări de a remodela lumea prin intermediul unor modele ideale furnizate de nazism şi comunism, care au avut efecte absolut tragice şi dezastruoase pentru întrega lume. Crede că ar fi mai util să discutăm în termeni de vulnerabilităţi ale societăţii româneşti contemporane, prin raportare la societăţile din Vest. În opinia sa, principalele trei vulnerabilităţi ale României ţin de următoarele trei dimensiuni: cea politică, cea economică şi dimensiunea demografică. Acestea nu sunt singurele surse de vulnerabilitate dar, extrem de important, sunt strâns legate între ele.

miercuri, 1 august 2012

Despre zombies, necro-politica si liste electorale


 
Referendumul s-a incheiat si acum CCR decide asupra validarii sale. Intre timp, adversarii lui Traian Basescu sustin ca referendumul ar trebui validat intrucit listele electorale contin multe inexactitati si includ multe persoane decedate. (De aici si termenul necro-politica din titlu, termen pe care il imprumut de la Achille Mbembe, folosindu-l insa intr-un alt sens.[1]) Unii jurnalisti si politicieni se declara stupefiati de faptul ca in ciuda uimitoarelor progrese tehnologice, administratia publica din Romania nu a fost in stare sa verifice si actualizeze listele electorale. Sunt cel putin doua motive datorita carora NU ar trebui sa mire pe nimeni haosul din statisticile oficiale de la noi:

duminică, 29 iulie 2012

Un prag prea indepartat



In postarile anterioare imi exprimam scepticismul cu privire la atingerea pragului necesar validarii Referendumului. Chiar si inainte de anuntarea boicotului de catre PD-L, pragul de prezenta la vot -- calculat pe baza unor liste electorale cu numeroase probleme – parea a fi o tinta dificil de atins. Dupa oficializarea boicotului, pragul de 50% plus 1 devine aproape imposibil de realizat.

Desigur, cei mai multi analisti considera ca eventuala invalidare a referedumului se va datora exclusiv strategiei (si strategilor) PD-L si ai lui Traian Basescu. Sunt insa si alte elemente care, si fara boicotul PD-L, ar fi facut improbabila atingerea pragului de validare.

joi, 26 iulie 2012

Despre “dezirabilitate sociala”, referendum si alte dureri



Deunazi, Mircea Kivu ma intreba in ce masura efectul de “dezirabilitate sociala” mai functioneaza in conditiile in care PD-L a anuntat ca va boicota referendumul din 29 iulie. Pentru cititorii care nu sunt specialisti in sociologie, efectul de “dezirabilitate sociala” se refera la tendinta respondentilor de a supra-raporta in sondaje comportamente dezirabile social, de la mersul la biserica, la ajutorarea celor in nevoie, la consumul moderat de alcool si pina la a merge la vot. In postarea anterioara, invocam datele unui sondaj CURS realizat inainte de 16 iulie pentru Jurnalul National; potrivit acestui sondaj, 61% dintre cei intervievati au declarat ca “Sigur” merg la vot la referendum. Spuneam ca diferentele dintre declaratiile respondentilor si ceea ce se va intimpla la referendum (i.e., prezenta efectiva) se vor datora efectului de dezirabilitate sociala, a modului in care se va desfasura campania pina in 29 iulie si a inexactitatilor din listele electorale.

miercuri, 25 iulie 2012

Rata de participare la referendum – RELOADED


Intr-o postare anterioara si intr-un interviu din Evenimentul Zilei, am facut citeva precizari cu privire la dificultatea estimarii participarii la vot in Romania prin sondaje de opinie pe teme politice electorale (asta e termenul consacrat). Doua dintre motivele invocate in respectivele postari se refereau la urmatoarele aspecte: 1) efectul de dezirabilitate sociala – tendinta respondentilor de a supra-raporta comportamente dezirabile social (cum este cazul votului); acest efect este prezent in multe ale tari si nu mai insist aici asupra lui; 2) evenimentele din campania electorala care au loc ulterior realizarii unor sondaje de opinie. Spre exemplu, sondajul CURS pentru Jurnalul National a fost in incheiat in data de 16 iulie. Ca in orice alta campanie electorala, ceea ce s-a intimplat de atunci incoace poate influenta atit prezenta la vot cit si rezultatul acestuia. Cel mai clar exemplu aici este recentul anunt al PD-L cu privire la boicotarea referendumului din 29 iulie, fapt care da peste cap multe estimari. 

In fine, al treilea si poate cel mai important motiv pentru care estimarile de prezenta la vot prin sondaje de opinie nu se vor potrivi cu datele oficiale privind prezenta la vot tine de listele electorale, care nu sunt actualizate, contin si alte distorsiuni si ii includ si pe romanii care in prezent traiesc in afara granitelor tarii (cel putin 2,5 milioane potrivit estimarilor din diverse anchete sociologice nationale si straine). Mai exact, potrivit listelor electorale de la ultimele alegeri locale, populatia cu drept de vot a Romaniei cuprinde  18.315.800 de persoane, asta in conditiile in care, potrivit raportarilor alambicate ale INS-ul, in interiorul granitelor tarii (asa numitii stabili din tara) am avea 18.384.049 de persoane CU TOTUL (inclusiv minori), conform Recesamintului din 2011. Tot potrivit Recensamintului din 2011, am fi cu totul 20.254.866 de cetateni romani (inclusiv absentii temporari sau cei absenti pe o perioada mai indelungata).

Iata mai jos, cum se schimba rata de participare la referendum folosind date de sondaj si scenarii cu privire la populatia cu drept de vot AFLATA in tara.

vineri, 20 iulie 2012

Interviu Evz despre prezenta la referendum

Directorul CURS, Cătălin Stoica, explică într-un interviu acordat EVZ că sunt oameni care, desi declară în sondajele preliminare referendumului că se vor prezenta la vot, nu o vor face neapărat. Potrivit directorului CURS, situația poate fi comparată cu o nuntă - trimiți invitațiile, mulți te asigură că vin, dar nu vor veni toți în ciuda asigurărilor. Cititi mai mult aici.

Despre participare la vot (la referendum si nu numai)

In legatura cu sondajul realizat de noi (CURS), tin sa fac urmatoarea precizare de la sursa. In unele articole din presa si emisiuni tv se insista pe faptul ca, potrivit sondajului CURS, se vor prezenta la vot cca. 61% dintre persoanele cu drept de vot.  (Sondajul CURS il puteti gasi aici.)
Take this figure with a grain of salt intrucit rata de participare la vot va fi influentata de urmatorii factori: 1) Dezirabilitate sociala -- tendinta respondentilor de a da raspunsuri conforme cu ceea ce este perceput drept dezirabil din punct de vedere social. In acest caz, a vota este, nu-i, asa "datoria oricarui bun cetatean". De aici si supra-declararea intentiei de a merge la vot. Sau, cum ar spune Mirel Palada, in sondaje se intimpla ca la nunta: nu toti cei pe care ii inviti la nunta sfirsesc prin a veni la nunta desi te asigura ca o vor face cu siguranta; 2) Ratele de participare estimate de sondajele de la noi nu corespund de obicei cu cele "oficiale" intrucit ratele de participare "oficiale" sunt calculate pe baza unor liste electorale neactualizate. Potrivit acestor liste, IN TARA inca s-ar afla aproximativ 18 milioane de romani adulti. Datele preliminare ale ultimului rencensamint atesta insa faptul ca nu mai avem nici pe departe 18 milioane de ADULTI in tara; 3) ratele de participare la orice scrutin (inclusiv la acest referendum) sunt influentate de derularea ulterioara a campaniei electorale. Din motivele expuse mai sus, sunt sceptic ca la referendum se vor prezenta chiar atit de multi votanti precum declara in sondaje.

sâmbătă, 30 iunie 2012

Sneak peek: Tipuri sociale ale manifestantilor din Piata Universitatii

Sneak peek: fragment din volumul "Iarna vrajbei noastre: protestele din Romania, ianuarie-februarie 2012" (Catalin Stoica)

Diversitatea Pieţei Universităţii 2012 prin prisma unor tipuri sociale
Spuneam anterior că una dintre trăsăturile definitorii ale protestelor de la începutul anului 2012 o reprezintă diversitatea surprinzătoare a participanţilor. În cazul “Golaniei” din 1990, omogenitatea socială a participanţilor a fost extrem de pronunţată; tipul dominant al participanţilor la “Zona Liberă de Neocomunism” era cel al intelectualului. Acest tip a căpătat de altfel şi o reprezentare empirică schematică: o persoană relativ tînără, cu ochelari şi/sau cu barbă şi/sau cu păr lung,  purtînd blugi (evident, furnizaţi de regretatul Ion Raţiu şi alte forţe politice din opoziţie). Portretul-robot generic al intelectualului a fost folosit de minerii sosiţi la Bucureşti în încercarea lor de a-i găsi şi sancţiona pe participanţii din Piaţă. Bucureşteni care nu aveau nici o legătură cu Piaţa dar ale căror trăsături corespundeau accidental acestui portret-robot au fost agresaţi de mineri şi reţinuţi de autorităţi.

luni, 25 iunie 2012

Noua Republica: I told you so!

Recent a avut loc congresul de infiintare al miscarii politice Noua Republica. Iata ce spuneam (prin martie 2012!) in volumul despre protestele din ianuarie-februarie 2012, volum coordonat impreuna cu Vintila Mihailescu si publicat la editura Paideia (www.paideia.ro; vezi de asemenea si site-ul cartii www.proteste2012.ro):

"Există în prezent încercări de a coagula de jos în sus o mişcare de centru-dreapta, vezi cazul Noii Republici. Teoretic, şansele acestei mişcări sunt un pic mai mari [decit sansele de infiintare de jos in sus a unui partid politic de stinga - nota mea] întrucît, în măsura în care ea va servi scopurilor [fostului] principal partid de guvernare (PD-L), apariţia ei va fi sprijinită financiar şi instituţional chiar şi fără ştirea sau acordul iniţiatorilor săi."

I told you so! 


Cartea, frate, cartea!

A aparut volumul despre protestele din ianuarie 2012, un volum pe care l-am coordonat impreuna cu Vintila Mihailescu. Volumul se numeste "Iarna vrajbei noastre: Protestele din Romania, ianuarie-februarie, 2012" si poate fi comandat pe site-ul editurii Paideia (www.paideia.ro). Mai multe informatii despre acest volum puteti gasi pe site-ul dedicat acestuia (www.proteste2012.ro). 


DCNEWS, 8 Iunie, 2012 - Interviu – Directorul CURS: radiografia campaniei electorale

Interviu realizat de Ion Voicu pentru dcnews.ro

R: – Cum influenţează alegerile locale scrutinul din toamnă?
A.S.- : Pînă acum se spunea ca rezultatul alegerilor locale reprezintă un semnal pentru cum vor evolua lucrurile la alegerile generale. Desigur, doar fiindcă această axiomă populară s-a confirmat în trecut nu există nici o garanţie că se va confirma şi în viitor. USL pare a se bucura acum de un val mare de simpatie, val căruia i se adaugă un alt val, al nemulţumirii faţă de PD-L. Se pare că USL va avea rezultate notabile la alegerile locale. Succesul în alegerile locale – respectiv cîştigarea administraţiilor locale – se traduce printr-o şansă mai mare de a controla şî mobiliza electoratul în fiefurile respective la alegerile generale. Să nu uităm însă că de această dată contextele naţionale şi internaţionale sunt marcate de incertitudini economice mult mai mari decît în trecut. USL se află la guvernare şi teoretic guvernarea implică în mod automat erodarea simpatiei populare. Această erodare poate fi accelerată de incertitudinile contextului economic. Altfel spus, o adîncire a crizei economice sau alte “lovituri” economice externe pot afecta guvernul USL, diminuînd intenţiile de vot pentru acest conglomerat la alegerile generale. În plus, USL-ul se confruntă şi cu aşteptări mari din partea populaţiei; aşteptările mari faţă de orice guvern reprezintă o vulnerabilitate majoră întrucît este puţin probabil ca actualul guvern să răspundă celor mai multe doleanţe şi aşteptări într-un interval de timp atît de scurt. Din acest punct de vedere, un succes important la alegerile locale nu se va mai traduce “automat” într-un succes la fel de important în alegerile generale. Din această cauză prima opţiune a USL ar fi – şi se pare că este – organizarea de alegeri generale cît mai devreme.
R: – Ce a contat, omul sau partidul?

Michael Burawoy in Romania (2 Iunie 2012)

Michael Burawoy, profesor de sociologie la University of California Berkeley, fost Presedinte al American Sociological Association (ASA) si actual Presedinte al International Sociological Association (ISA) a fost invitat la Conferinta Internationala a Societatii Sociologilor din Romania (SSR). A venit, a vazut, i-a placut. Mai jos, o poza cu o intilnire informala unde am dezbatut din greu pe tema protestelor si a inegalitatilor sociale. Dezbaterea informala a avut loc in Cismigiu...

DCNEWS, Martie, 2012 - INTERVIU – Director CURS: PP-DD a avut o creştere constantă şi semnificativă


Interviu realizat de Lucian Negrea pentru dcnews.ro
 
Cine este CURS-ul? Cine se află în spatele lui?
CURS-ul tind să cred este un brand pe piaţa româneasca a cercetării sociale şi de piaţă. Este un brand construit prin munca de peste 20 de ani a unei echipe de sociologi cu experienţă în domeniu. CURS s-a constituit pe baza fostului Laborator de Sociologie al IPCT – un institut de proiectare în construcţii. În termeni legali, CURS este o firmă privată care îi are ca acţionari pe foşti şi actuali angajaţi ai CURS (sau urmaşi ai foştilor angajaţi care între timp au decedat). Sebastian Lăzăroiu a renunţat la calitatea de acţionar după numirea sa la Cotroceni; în ciuda poveştilor din presă, de la plecarea sa la Cotroceni, contactele noastre cu el au fost extrem de sporadice. De altfel, PD-L-ul lucrează în mod curent, de ani buni, cu o altă firmă de sondare, TNS-CSOP. Suntem dacă vreţi un soi de gospodărie sociologică colectivă; nu există cineva care deţină majoritatea absolută a părţilor sociale. Nu avem în spate un mare antreprenor sau un trust de media, lucru uşor verificabil la Registrul Comerţului. Evident, în absenţa unui patron de acest tip, depindem exclusiv de piaţă. Dacă nu avem contracte, nu ne luăm salariile, stăm acasă – toţi acţionarii-angajaţi înţeleg perfect asta. Absenţa unei plase de siguranţă de tipul unui mare trust sau a unui investitor cu mulţi bani ne conferă însă independenţă – ceea ce contează mai mult decît o falsă şi complice siguranţă financiară. Ca să revin, acest institut construit de Dorel Abraham reprezintă mult mai mult decît persoanele care, temporar, îl conduc şi reprezintă în relaţia cu mass media. Eu am onoarea să-l conduc din 2007; am lucrat la CURS în perioada 1993-1997 înainte de a pleca la studii în străinătate, în Polonia şi apoi la Stanford în SUA. Fiind coleg de facultate cu Sebastian Lăzaroiu, l-am recomandat călduros celor de la CURS înainte de a pleca la bursă. Repet, fără echipa sa de specialişti şi de reţeaua sa naţională de operatori de interviu, nu ar mai exista acest institut şi nici vreun director care să apară în media sau televiziuni.

Dilema Veche, Iulie, 2011 - Capitalism, oameni bogați și alte dureri

Catalin Augustin Stoica 

Antipatia românilor faţă de noile realităţi economice pare a fi profundă. Majoritari în rîndul celor care îmbrăţişează astfel de opinii sînt pierzătorii interminabilei şi incertei tranziţii postcomuniste (e.g., pensionari, muncitori industriali, agricultori, persoane cu nivel scăzut de calificare şi şcolaritate etc.). Aceştia nu sînt însă singurii dezamăgiţi de capitalismul postcomunist. Alte categorii de dezamăgiţi îi includ (e drept, într-o proporţie mai scăzută) şi pe indivizii cu nivel ridicat de şcolaritate, dar cu venituri extrem de scăzute, cum ar fi medicii sau profesorii – exemple clasice ale aşa-numitei inconsistenţe de status – dar şi pe micii întreprinzători. Pe fondul actualei crize economice şi al măsurilor de austeritate, este foarte probabil ca ponderea celor care manifestă atitudini critice radicale faţă de binefacerile capitalismului să fi crescut. 

Dilema Veche, Septembrie, 2010 - Ţăranul-Orăşean: elemente ale unei schite sociologice

Catalin Augustin Stoica

Noni – un prieten din cartier extrem de mîndru de faptul că este bucureştean get-beget – îmi povestea următoarea ispravă: „Pe vremea lu’ nea Nicu’, cînd mă duceam la serviciu dimineaţa, pe la cinci jumate, luam tramvaiu’ de aici din staţie, de la noi. În staţie… lume multă că era aglomeraţie. Cînd mă apropiam de staţie, strigam tare Ţărane! Toţi bărbaţii din staţie întorceau capul să vadă cine i-a strigat!!! Păi… toţi erau de la ţară! Ai naibii! Ăştia ne-au invadat oraşu’ şi l-au stricat! Nu mai ai loc de ei nici acum!“. Noni nu este nici pe departe un caz singular. Am întîlnit braşoveni oripilaţi de „moldovenizarea“ Kronstadt-ului, după cum am întîlnit şi clujeni indignaţi de prezenţa mare a provincialilor în capitala neoficială a Ardealului. 

Dilema Veche, August, 2010 - Capitalismul politic

Aşa-zisul „capitalism de cumetrie“ poate fi înţeles prin intermediul ideal-tipului weberian „capitalism politic“. Pentru Max Weber, „capitalismului politic“ îi erau subsumate trei moduri de manifestare: „profituri politice prădalnice“ (din finanţarea războaielor şi a revoluţiilor – pirateria clasică), „obţinerea de profit prin forţă şi dominaţie“ (prin cuceriri, exploatarea coloniilor etc.) şi „obţinerea de profit prin înţelegere cu şi sub protecţia autorităţilor politice“. Capitalismele postsocialiste se apropie cel mai mult de ultimul mod de manifestare weberian şi implică realizarea de profituri însemnate prin intermediul şi sub directa oblăduire a politicului. Aşadar, din punct de vedere istoric, fenomenul nu este nou. Concret, în centrul şi estul Europei „capitalismul politic“ implică convertirea fostei puteri politice în putere economică şi obţinerea de profituri economice însemnate prin politic ori sub protecţia acestuia (de exemplu, cazurile parlamentarilor ori ale oficialilor guvernamentali, care sînt în acelaşi timp oameni de afaceri de succes datorită funcţiilor deţinute în sistemul politic).

duminică, 24 iunie 2012

ADEVARUL, Decembrie 2009 - Paradoxul exit poll: cine „greşeşte“ câştigă

O analiza foarte buna realizata de Liviu Avram si Mihaela Dinca de la Adevarul. Titlul spune totul si este foarte incitant!

Institutul de sondare care a afişat cele mai corecte procente faţă de rezultatul final al alegerilor nu a realizat duminică şi cea mai corectă cercetare sociologică. Dar toate au greşit fiindcă au ignorat diaspora. Rezultatele finale ale alegerilor au răsturnat ierarhia stabilită de exit-pollurile de la televiziuni. Erorile se datorează ignorării unui factor crucial: votul din străinătate.

Citeste continuarea aici.

Analiza exit poll-uri turul al II-lea al alegerilor prezidentiale 2009

Exit poll-urile realizate la turul al II-lea al alegerilor prezidentiale din 2009 au stirnit numeroase controverse. Puteti citi AICI o analiza a acestor exit poll-uri pentru ca lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi.

Agerpres, Decembrie 2009 - De ce au existat diferente intre exit-poll-uri, Seful CURS, Catalin Stoica

Seful CURS, Catalin Stoica, a explicat luni distanta intre estimarile exit-poll-urilor prezentate duminica de mai multe institute de sondare prin votul masiv exprimat de alegatorii din strainatate.

“Votul din strainatate a rasturnat, se pare, ierarhia”, a spus, la TVR, Catalin Stoica, precizand ca s-a declarat multumit de felul in care operatorii CURS au lucrat in ziua alegerilor.

El a aratat ca estimarile CURS pentru turul II al alegerilor, care l-au creditat pe Mircea Geoana cu 50,7%, in fata lui Traian Basescu, “au fost in marja de eroare”.

Seful CURS a explicat ca diferenta dintre estimarile acestui institut si celelalte – INSOMAR (Geoana – 51,2%), CCSB (Mircea Geoana – 51,00%) si CSOP-IRES (Traian Basescu – 50,4%), a venit din felul in care acestea au luat in considerare votul din strainatate, greu de estimat in conditiile in care la alegerile prezidentiale din 2004 s-au prezentat la vot doar circa 16.000 de romani.

Noiembrie 2009 EVZ - Directorul CURS: Lui Oprescu i-a lipsit maşinăria de vot

Interviu realizat de Mircea Marian

Cătălin Stoica spune că nu se poate anticipa ce efect va avea asupra alegătorilor ultima săptămână de campanie.

Mai poate Crin Antonescu să recupereze handicapul de 12% dintre el şi Mircea Geoană?
Zilele care au rămas până la încheierea campaniei electorale pot influenţa atât simpatiile de vot, cât mai ales rata de participare. Să vă dau un exemplu: sondajul pentru „Evenimentul zilei” s-a încheiat înainte de dezbaterea de la Cluj dintre Băsescu şi Antonescu. Nu am putut, aşadar, surprinde efectele acesteia, în cazul în care efectele ar fi semnificative. Mai mult, după cum aţi observat, în fiecare zi apar noi „dezvaluiri” şi „acuze” la adresă principalilor candidaţi.
Nu ştim încă ce efecte au astfel de subiecte asupra simpatiilor de vot şi asupra mobilizării la vot. În calitate de cetăţean, eu sunt mult mai îngrijorat de chestiunea secţiilor de vot speciale, de numărul estimat de buletine de vot cerut de instituţiile prefectului pentru secţiile de vot speciale, 1.249.992, şi de numărul de buletine de vot tipărite pentru românii de peste graniţe, 600.000, în condiţiile în care la alegerile anterioare au votat mult mai puţini dintre aceştia.
Este absolut regretabil ca, după 20 de ani de la primele alegeri libere, să mai planeze suspiciuni de fraudare a alegerilor.

EvZ Noiembrie 2009 "Sondajul CURS s-a confirmat"

Interviu cu Directorul CURS dupa primul tur al alegerilor prezidentiale

Scorul alegerilor de duminică au confirmat rezultatele sondajului realizat de CURS, la comanda EVZ. În cercetarea efectuată în perioada 7-12 noiembrie, bătălia finală urma să fie dată între Traian Băsescu şi Mircea Geoană. Cei doi s-au clasat pe primele două locuri şi au întrat în turul doi.

În sondajul CURS, Traian Băsescu era creditat cu 33% din opţiunile electoratului, urmat de social-democratul Mircea Geoană cu 30% din sufragiile viitoare. Crin Antonescu era plasat pe locul al treilea, cu 18% dintre opţiunile de vot. Marja de eroare a fost de +/-2,9%. 

Băsescu, către EVZ: „Vreţi să ne păcăliţi pe toţi”
Rezultatele parţiale ale primului tur al alegerilor prezidenţiale, comunicat ieri de BEC la ora 20.00, îl dădeau pe Băsescu pe primul loc, cu 32,43% din voturi, secondat de Geoană, cu 31,16%.

Liberalul Crin Antonescu atinsese nivelul de 20,02% din opţiunile românilor care au mers la vot. Menţionăm că sondajul CURS a fost efectuat înainte de prima confruntare televizată între Traian Băsescu şi Crin Antonescu, des făşurată la Cluj, pe 14 noiembrie, cu o săptămână înainte de încheierea campaniei electorale. De alt fel, în ultimele două săptămâni şi, mai intens, de la dezbaterea cu Băsescu, candidatul liberal a câştigat capital electoral, având o tendinţă de creştere în opţiunile electoratului.

Traian Băsescu a contestat public rezultatele sondajului CURS. „Ori v-a păcălit cineva, ori voi vreţi să ne păcăliţi pe noi toţi”, a declarat şeful statului, după anunţarea rezultatelor anchetei, la o emisiune a Kanal D. Cu toate acestea, rezultatele oficiale ale primului tur al alegerilor prezidenţiale au dovedit că sondajul CURS a fost cel mai apropiat de realitate.

Citiţi mai mult aici 

Directorul CURS, Catalin Stoica: "Basescu scade pentru ca e perceput ca principal factor de instabilitate" (Octombrie 2009)

Directorul CURS, Catalin Stoica, pune scaderea lui Traian Basescu pe seama faptului ca a fost perceput de romani drept cel care a generat criza politica peste criza economica. Intr-un interviu acordat unui cotidian central, Catalin Stoica, directorul CURS, explica de ce criza economica si politica a afectat optiunile de vot pentru Traian Basescu: "Daca acum patru-cinci ani Traian Basescu era perceput ca un lider ferm si hotarat, acum, intr-un cu totul alt context, aceleasi gesturi ale sale sunt interpretate drept indicatori ai unei incapatanari paguboase pentru tara. Aceasta schimbare de context ii poate crea probleme serioase lui Traian Basescu."

Citeste continuarea aici.

Revista 22 - Radiografii postelectorale (5 dec 2007)

Rezultatele alegerilor europarlamentare si ale referendumului pentru votul uninominal nu au confirmat decat in parte previziunile facute in baza sondajelor de opinie. Pentru a intelege care au fost mecanismele care au stat la baza acestor rezultate, am apelat la specialisti din domeniul sociologiei si comunicarii politice, care au raspuns la urmatoarele intrebari:

1. Cum interpretati prezenta scazuta la vot la alegerile europarlamentare?
2. Care sunt cele mai importante directii de migratie a electoratului intre partide?
3. Cum au influentat scandalurile politice din ultima perioada optiunile electoratului? Mai este mesajul anticoruptie de actualitate pentru electorat?
4. In conditiile in care electoratul declara ca vrea vot uninominal si primenirea clasei politice, de ce prezenta la referendum a fost atat de scazuta?
5. Cat de relevante sunt rezultatele de la europarlamentare si de la referendum, in perspectiva alegerilor de anul viitor?

CATALIN AUGUSTIN STOICA, director general CURS
Coruptia ramane o tema majora

 1. Pe baza datelor CURS, ma asteptam ca aceasta prezenta sa fie in jur de 30% - media prezentei la europarlamentarele ce au avut loc in 2004 in noile tari membre UE. Convingerea ca ne indreptam catre o rata scazuta de participare mi-a fost intarita si de modul in care s-a desfasurat campania electorala. Ca vizibilitate si intensitate, a fost o campanie cel mult modesta. Unele partide au facut greseli colosale de strategie si mesaj; alte partide s-au remarcat prin faptul ca nu au avut o campanie propriu-zisa. Un numar foarte mic de partide (ma refer aici la PNL, PLD, UMDR in special; poate si PSD) au avut campanii foarte bune si au avut de castigat pe fondul unui dezinteres generalizat fata de euroalegeri.

Citeste continuarea aici